Iubeste-te pe tine insuti

De ce ai nevoie si de ce meriti sa te iubesti pe tine insuti
Si tu, la fel de mult ca oricine altcineva din intregul univers, meriti iubirea si afectiunea ta.(Buddha)

Nu exista decat un singur tu.
Esti o expresie pretioasa si irepetabila a mintii lui Dumnezeu. Nu exista nimeni altcineva care sa vada lumea exact asa cum o vezi tu, ale carui sentimente sa-i atinga corzile inimii exact la fel cum le ating ale tale. Nu exista nimeni altcineva – indiferent cat de mult ar semana cu tine – ale carui zile si ani sa decurga la fel cu ale tale, nimeni care sa viseze la fel ca tine, care sa simta, profund, fiecare dintre sperantele tale, pe masura ce zboara ca niste fluturi in inima ta, sau sunt strivite de mana unui strain.

Chiar daca noi toti traim mii de vieti – si multi cred asta – cel care esti in fiecare dintre aceste vieti nu este acest tu, nascut astfel, cu acesti ochi si aceste maini si cu suferinta pe care trebuie sa o depasesti, cu acesti parinti, acesti frati si surori, aceste talente, aceste daruri de daruit, cu acest numar exact de zile, si ore, si minute intre scrierea numelui tau in certificatul de nastere si gravarea lui pe piatra ta de mormant.

Tu esti singurul care are oportunitatea exceptionala de a te cunoaste cu adevarat si de a descoperi calea ta unica si minunata. Ceilalti iti pot tine o oglinda in fata si-ti pot arata parti din tine, care poate au fost ascunse mult timp, dar nu-ti pot arata niciodata imaginea ta completa, acel intreg care iti apartine, pe care il poti folosi, exprima si elibera, atunci cand zilele din aceasta viata ti s-au scurs.

Poti sa-i iubesti pe ceilalti, poti sa ai grija de ei, sa-i incurajezi, sa-i sprijini, sa-i asculti, sa-i alini, sa glumesti, sa te certi si sa plangi cu ei – si sper ca o faci – dar toate darurile de bucurie, respect si grija pe care le oferi celorlalti, le meriti si tu. Ai nevoie de dragostea pe care doar tu poti sa ti-o dai…

Atunci cand nu am invatat cum sa ne iubim pe noi insine asa cum trebuie, ramanem permanent intepeniti pe aceasta prima treapta a scarii. Nu stim cum si cat de bine sa-i tratam pe ceilalti si avem probleme cu ceea ce numim limite.
Ne impiedicam in mlastina respectului redus fata de sine si in desisul lipsei de consideratie fata de sine, care ne submineaza eforturile noastre de ,,a-i iubi pe ceilalti ca pe noi insine’’.

Pentru a merge pe aceasta cale, trebuie, mai intai, sa intelegem ca iubirea de sine nu inseamna narcisism. Nu inseamna nici egoism, nici lacomie, nici ca avem intotdeauna dreptate, sau ca ne intereseaza doar propria persoana, incapatanare sau trufie – adica tot ce a dat iubirii de sine un renume prost. Este, mai degraba, o primavara – anotimpul renasterii – in care fiecare dintre noi poate deveni sinele lui cel mai autentic….

Sa te iubesti pe tine insuti – sa te accepti cu adevarat si sa te pretuiesti – este, in cele din urma, o sarcina pe viata….Fie ca drumul sa iti fie placut! Si, atunci cand vei ajunge la capat, fie ca inima ta sa fie plina de Tine!

Cum nu ma iubesc pe mine?
…Sa aruncam o privire atenta asupra modului in care ne torturam…
Constientizarea este inceputul vindecarii.
Auto – critica inseamna sa te vorbesti de rau si, in general, sa te evaluezi intr-o maniera negativa. Inseamna sa te blamezi pentru un obicei reflex si pentru ca te complaci sa-l perpetuezi, doar pentru ca esti obisnuit sa te certi mereu si sa dai cu tine de pamant. Prin auto – critica, te privesti si te vezi, cumva, inacceptabil, nedemn de propria ta dragoste.
O varianta de auto-critica, de a da vina pe tine, este sa-ti imaginezi ca, orice nu merge, este vina ta…Atunci cand forma lipsei de iubire fata de tine este auto-invinuirea, ai tendinta de a considera ca toate problemele sunt, cumva, provocate de tine.

Atunci cand te dispretuiesti, nu te respecti pe tine insuti. Talentele tale, activitatile, pasiunile tale – oricat de commune ti s-ar parea – sunt, de fapt, esenta ta. Ele reprezinta toate lucrurile extraordinare care esti; ele sunt ceea ce ai tu de dat. Daca iti negi darurile, nu-ti respecti spiritul.

Nesiguranta de sine blocheaza orice efort de schimbare. Si, exista sanse ca indoielile tale sa nu fie bazate pe date empirice; mai degraba, pur si simplu, nu te iubesti suficient pentru a risca ceva nou si pentru a avea incredere ca sansele tale de succes sunt la fel de bune, sau chiar mai bune decat ale oricui altcuiva. Nesiguranta de sine este lipsa iubirii de sine in actiune, deoarece se asteapta la rezultate negative. Ea nu are incredere in bucurie, in posibilitate, sau intr-un rezultat pozitiv pentru tine.

Atunci cand se manifesta privatiunea de sine, faci din tine un orfan. Nu-ti oferi bucuriile si binecuvantarile vietii.
Fiecare – chiar si tu – merita sa se bucure de lucrurile bune din viata, mari sau mici. Daca te tratezi ca si cum nu ai merita ce este cel mai bun, sau poate chiar nimic, te privezi de darul fiintei tale si de darurile pe care altii, sau viata insasi, le au rezervate pentru tine.

Sunt multe feluri in care putem sa nu ne iubim fizic (ma distrug cu fiecare tigara, etc.), lucruri pe care nu le facem si care nici nu ne-ar trece prin cap sa le facem altora. Atunci cand suntem auto – distructivi, ne plasam in imprejurari in care rezultatul este, probabil, exact opusul celui de care avem nevoie cel mai mult – sanatate, fericire, incredere, aer curat, speranta.

Auto – compatimirea inseamna lipsa de respect fata de tine, sa dispretuiesti acel sine maret, intreg, ce devine in fiecare moment mai bun, care esti tu. In loc sa consideri ca ranile si dezamagirile din viata ta sunt importante, demne de compasiunea ta si a altora, valoroase in formarea vietii tale si a caracterului tau, te balacesti in viziunea ca esti o fiinta umana mica, neputincioasa si demna de mila.

Daca te recunosti intr-unul sau mai multe dintre comportamentele descrise mai sus, probabil ca suferi de un respect redus fata de sine. Acest lucru inseamna ca undeva, adanc in tine, simti ca nu esti o persoana prea importanta.
Remarcati, cu compasiune, cat de multe din aceste lucruri le aplicati propriei persoane.

S-ar putea sa ai propriile tale moduri, suplimentare, bine dezvoltate, de a nu te iubi. Din nefericire, multi dintre noi sunt maestri de talie mondiala in aceasta arta. Dar, oricare ar fi metoda ta, fiecare dintre aceste obiceiuri, ce denota lipsa de respect, reprezinta simptomul a ceva mult mai adanc, cu radacini in copilaria ta. Si, pana cand nu vei putea privi in spatele comportamentelor tale de respingere de sine, pentru a vedea cum le-ai dobandit, va fi dificil pentru tine sa te iubesti.
Oricare ar fi forma lipsei tale de respect fata de sine, poti incepe sa te schimbi, intelegand, in primul rand, cum ai ajuns sa fii atat de dur cu tine insuti. Intelegerea este intotdeauna cheia catre vindecarea emotionala.

Elibereaza-te
In termenii iubirii de sine, a te elibera inseamna sa creezi un spatiu curat pentru tine…Atunci cand te eliberezi, creezi un luminis – in psihicul tau, in mediul tau, in creier, in casa ta, in dulap, pe masa de bucatarie, in zumzaiala din mintea constienta si in camerele obscure ale inconstientului, unde pastrezi parerile proaste despre tine. A elimina ce nu-ti mai trebuie din viata ta necesita devotament.

Atunci cand suntem eliberati, lumea ne este clara.
Atunci cand avem limpezime in minte si in inima, stim ce sa alegem, unde sa mergem si cu cine sa ne insotim. Cand corpul este curatat-de substantele chimice toxice, de reziduuri emotionale, de greutatea in exces si de flecareala mintii-sufletul poate merge pe calea bunatatii, a adevarului si a frumusetii. Cand trupul, mintea si inima vor fi toate curatate, te poti indrepta cu fermitate in directia iubirii de sine.

Cand mintea este plina de critici si acuzatii fata de propria persoana, este greu sa-ti vezi talentele. Daca in inma ti s-a ingramadit indoiala de sine, este greu sa gasesti iubirea. Cand trupul este compromis fiindca nu ai avut grija de el, este greu sa-ti vezi limpede destinul.Atunci cand trupul, mintea, inima sau fiinta ta spirituala sunt aglomerate cu lucruri care nu au ce cauta acolo, este greu sa vezi cine esti. Sa te vezi pe tine in realitate si sa accepti ceea ce vezi…asta inseamna dragoste!

Vestea buna despre imaginea ta de sine este ca, chiar daca ai una proasta, o poti schimba…De acum inainte, in loc sa te complaci in remarci critice, incepe pur si simplu sa-ti spui ca nu le vei mai asculta.S-ar putea sa ti se para ciudat ca simplul fapt de a-ti spune sa nu mai faci ceva functioneaza, dar asa este. Atunci cand toate aceste discutii negative care le porti cu tine insuti vor disparea, Eul tau adevarat va avea sansa de a se arata. Va iesi la iveala o noua imagine a ceea ce esti.

Odata cu crearea noii identitati pozitive, va trebui sa o si sustii eliminand oamenii, experientele, sau obiceiurile care consolideaza modul in care obisnuiai sa gandesti despre tine…
De la claritatea pura a constiintei noastre la nastere, tablitele albe ale sufletelor noastre devin intinate si corupte de oameni, experiente, invataturi, pierderi, confuzii, violari si abuzuri care fac parte si compun existenta umana.
In loc sa fim capabili sa raspundem vietii cu claritate, traim confuz. In loc sa stim, avem intrebari. In loc sa avem incredere in sinele nostru minunat, avem disconfort, nesiguranta, crize ale respectului de sine, mici indoieli de sine suparatoare si doze urate de dispret fata de sine.

Elibereaza spatiul fizic in care locuiesti eliminand aglomerarea de lucruri materiale. Daca lumea ta este aglomerata-si constiinta ta iti este aglomerata.Mai important decat curatenia din lumea materiala este limpezirea constiintei tale, a luciditatii personale si a modului in care te percepi pe tine si viata ta…Cand faci acest tip de purificare, elimini idei si atitudini care creeaza confuzii in subconstient.

Purificarea vibratiilor

Un alt tip de eliberare il reprezinta purificarea energetica. Prin acest tip de curatenie scapi de energiile care au forta de a te epuiza.
Uneori energiile pe care trebuie sa le elimini sunt atasate de un obiect, sau mai multe pe care le posezi. Alteori trebuie sa elimini energia unei persoane, sau a unui loc. Cauta legatura lor cu trecutul tau si elimina ce nu iti este de folos.
Suntem inconjurati de substante toxice la serviciu si acasa sub forma de vopsele, materiale sintetice si covoare.Ingeram, inhalam, ne spalam parul sau ne pictam unghiile cu substante otravitoare in fiecare zi. Toate acestea ne afecteaza sanatatea si atitudinea emotionala. Aceste substante chimice creeaza boli, ne scurteaza speranta de viata si influenteaza negativ parerea despre noi insine. Sunt multe metode de purificare a corpului – postul, schimbarile de dieta etc.
O persoana care are un corp sanatos are de departe o parere mai buna despre sine, decat o persoana al carei corp este o groapa de deseuri toxice.

Porneste la drum
Nu exista cu adevarat decat o singura cale de a ajunge la dragostea de sine autentica si aceasta este sa iti dai seama ca, la nivel psihologic, nu vei fi complet satisfacut niciodata. ,,Greselile uriase ale copilariei’’, asa cum a numit odata poetul William Stafford ranile noastre psihologice, nu pot fi complet indreptate intr-o singura viata de om. Desi poti intreprinde multi pasi pentru a te sustine la nivel psihologic, acceptarea reala a ideii ca reprezinti un miracol poate fi perceputa doar intr-un cadru de referinta mai larg.

Exact asa cum esti – o persoana care se poticneste, sovaie si sarbatoreste trecerea prin viata – tu iti doresti linistea de a te simti suficient de bun pentru a merge inainte, de a-ti gasi pace in inima cand dormi noaptea, de a avea incredere in tine, pe masura ce treci prin vicisitudinile vietii. Dar, la un nivel superior, spiritual, iubirea de sine inseamna sa iubesti esenta fiintei tale.
Trebuie sa ajungi la o constientizare a sinelui superior, acel tu mai presus de tine, sinele aflat dincolo de sinele personal, esenta eterna care a pasit pentru o vreme in aceasta viata in forma acelui tu de acum.Acest tu nu are nume, nici chip, este stralucitor si etern. Acest tu stie cine esti si ce faci aici. Acest tu intelege ca toata aceasta calatorie minunata a fiintei umane, presarata cu indoiala de sine si tulburatoare uneori, este doar despre dragoste, este doar o scoala unde se invata despre misterul si maretia oceanului atotcuprinzator de iubire din care am venit si in care ne vom intoarce cu totii.
Noi suntem iubire – si tot ceea ce suferim, induram, experimentam, sau visam este aici pentru a ne aminti acest unic fapt final. Este foarte greu sa ne amintim acest lucru.

Viata omeneasca este o cale catre adevarul maret si etern ca toate vietile noastre sunt despre dragoste si, in acelasi timp, o uriasa distragere a atentiei de la acest adevar. Intr-adevar, singurul mod prin care ne vom putea iubi vreodata cu adevarat este sa vedem, cumva, aceasta imagine, sa ne dam seama ca suntem doar o parte din intreg, sa ne amintim ca suntem iubire-si ca suntem iubiti.

Pentru a ajunge la o adevarata compasiune de sine, trebuie sa te vezi ca fiind parte din acest intreg, ca persoana care merita sa-i apartina. In contextul etern, chiar ai un loc, ai o valoare infinita, ai fost ales. Daca stii acest lucru poti dobandi pacea. Dar, pentru a ajunge la aceasta pace, este nevoie de atentie, de alegerea constienta a drumului.

Nu stii ce vei descoperi pe drum-daca vor fi dezamagiri sau revelatii, drumuri secundare sau ocolisuri, pericole sau miracole, tigri sau ingeri. Cu toate acestea pornesti-cu sentimentul ca te asteapta ceva mai mult, cu angajamentul de a descoperi ce anume. Si cu cat mergi mai profund cu acest angajament, cu atat mai multe vei descoperi despre tine.Nu exista cale mai usoara-sau mai profunda-de a descoperi ce important esti, cat de mult sens are viata ta, cat de mult ai de oferit, cat de frumoase sunt inima si sufletul tau-decat sa pornesti pe calea slujirii celorlalti.

,,Cu cat iti dau mai mult, cu atat am mai mult, pentru ca ambele sunt infinite.’’(Shakespeare)
Lumea este plina de durere.
Nu vor fi niciodata suficienti umeri pentru toate lacrimile care vor trebui varsate; ofera umerii tai.
Oamenilor le este foame, sunt singuri si le este frica. Da-le mancarea ta si banii tai, ofera-le mainile si bratele si inima ta. Ofera-le timpul tau, asculta-i, binecuvanteaza-i.
Cand faci lucruri bune pentru altii, vei avea si tu parte de bunatate. Cand oferi dragoste, inima ta va fi plina de iubire.
Si daca vreodata te intrebi daca esti suficient de bun pentru a o face-orice ar fi de facut-fa-o, da, imparte mai mult.Pentru ca atunci cand dai, primesti. Nu ceea ce ti se ofera la schimb – ci pe tine.

Se spune ca eterul este plin de suflete care isi asteapta randul sa fie nascute, sa fie invitate la dans, sa fie chemate pe Pamant. Sufletul tau a fost chemat. Ai fost ales. Este un compliment de cel mai inalt rang. Este un compliment deoarece Dumnezeu a hotarat ca meriti calatoria, ca meriti sansa. Daca ai fost iubit suficient de mult de forta vietii incat ti-a dat viata, cum de nu te poti iubi pe tine? Cum poti sa nu traiesti cu compasiune de sine?

Compasiunea pentru ceilalti precede adesea sau inlocuieste compasiunea pentru noi insine.
Compasiunea de sine inseamna sa fii constient de suferintele tale, sa te privesti cu bunatate si, cu timpul, cu o apreciere profunda pentru modul in care le-ai transformat.
Iar acum, iubeste-te!
Iubeste-ti trupul uimitor de frumos.
Iubeste-ti mintea minunat de complexa.
Iubeste-ti inima si toate emotiile ei alese.
Iubeste-ti spiritul etern si infinit.
Ai grija de tine in fiecare zi, in fiecare minut. Pastreaza-te in grija inimii tale cea buna.
Ghemuieste-te in trupul tau in fiecare seara cand dormi si trezeste-te in lumina frumusetii sufletului tau in fiecare dimineata cand te trezesti.
Iubeste-te!
Daphne Rose Kingma

3 comentarii (+add yours?)

  1. sergiu
    Mai 05, 2011 @ 12:12:45

    MINUNAT, PROFUND SI DIVIN!

    Răspunde

  2. Lupul Alb
    Mai 05, 2011 @ 12:29:08

    Ma bucur ca ti-a placut, Sergiu!

    Răspunde

  3. ELLA
    Dec 04, 2011 @ 20:50:19

    Atat de frumos,si totusi am o colega daramata d.t.p.d.v., este cea mai in etate , se straduie sa faca totul cu constiinciozitate , munceste mult , si totusi are mari probleme; este inconjurata de invidie , dusmanie , la un moment dat a inceput sa se apere , i s-a cerut demisia spunandu-i-se „NU CONTEAZA CAT DE BUNA ESTI,CAT DE MULT MUNCESTI ” da-ti demisia ; ce ar trebui sa faca o astfel de persoana pentru a se putea iubi pe sine , pentru a simti o particica din frumoasele cuvinte pline de sfaturi afisate in ” CELE 12 CALITATI GEMENE” ? Umilinta, insulte etc.si asta pentru ca are peste 50 de ani , un fiu de intretinut….sa renunte la serviciu ?cineva o poate ajuta cu un sfat fie el si din doua cuvinte…tot ce eu citesc pe acest blog este atat de frumos , am face sa am simt alt om, dar cat de greu este pentru cei ce traesc zi de zi,ora cu ora in aceasta lume plina de durere ,suferinta , minciuna , viclenie ,perversitate etc. ; oricat de bun si iubitor incerci sa fi TE SUFOCI !

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: