Muzeul Trovantilor


Trovantii (concretiuni) sau ,,pietrele care cresc”.
    Sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri și unor stratificații de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanții (concrețiunile) cresc spontan- din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri.
    Conditiile esentiale de formare a trovantilor ar fi urmatoarele: existenta unor sedimente nisipoase ori prezenta unor fluide carbonatice în nisipuri- sustin geologii. Bolovanii ciudati sunt aproape identici, iar dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la zece metri. Stranietatea acestor pietre este determinata de formele aproape identice, pentru ca, in natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre la fel.Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Forma se poate complica, iar atunci, pietrele arata precum cifra opt. Trovantii au inceput sa rasara de peste tot, nu numai in zona muzeului. Ii gasesti pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente in casele turistilor.
    Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, in Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mortilor. Zamisliri de nisip, formate prin compactarea acestuia in urma unor puternice seisme, trovantii de Costesti (li se mai spune si balatruci) sunt considerati a fi cele mai mari formatiuni geologice de acest tip din lume. In jurul lor s-a construit o adevarata mitologie: se spune ca aceste pietre ar fi vii si ca ar avea puterea de a influenta viata oamenilor. In zona, aproape ca nu este casa in ograda careia sa nu existe cel putin un trovant.
    Oamenii locului se impart in doua categorii: cei care personalizeaza pietrele bizare si cei care prefera sa nu stie de existenta lor. Povestile se transmit insa din generatie in generatie.Din pacate, multi localnici nu-si dau seama de comoara de langa ei. Au distrus multi trovanti pentru constructii. Minunati de straniile formatiuni, unii sateni au luat trovantii din muzeu si si-au populat gradinile, pentru a le aduce noroc. Cu toate astea, pietrele aduc stari ciudate. Unii sateni spun ca nu se simt bine in preajma lor, ca acestea sunt lasate de extrateresti. De aceea, e bine sa le vorbesti frumos, prieteneste, altfel se razbuna si-ti fac rau.
    Cele doua condiţii esenţiale de formare a trovanţilor sunt existenţa unor sedimente nisipoase sau prezenţa unor fluide carbonatice în nisipuri. Se presupune ca aparitia lor a fost influentata de o puternica activitate seismica care a avut loc cu 6 mil.de ani in urma.
    În România, trovanții se găsesc în două locații din județul Vâlcea și Dealul Feleac (lângă Cluj Napoca). Exemple de trovanți pot fi văzute și la Muzeul Trovanților in Costești, județul Vâlcea.
    Prima locație este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a șoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea in satul Costești. Într-un spațiu de 100 mp se află mai mulți trovanți, de diferite forme, grei de câteva tone, așa cum au ieșit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului.
    A doua locație, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă intr-un râu de lângă satul Otesani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Valcea viraj la stânga la intersecția din centrul localității). Aici, mergând în sus de-a lungul firișorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de șuvoaiele formate la ploi, trovanți de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.
In acest loc puteti intalni trovanti de diferite forme sau marimi .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: