Comuniunile eseniene

    Si a fost să fie că Iisus a adunat pe Fiii Luminii pe malul râului, ca să le reveleze ceea ce a fost ascuns; căci au trecut şapte ani, şi fiecare a fost roditor pentru adevăr, aşa cum floarea se deschide din boboc când îngerii soarelui şi al apei îl aduc la vremea înfloririi.
    Şi toţi erau diferiţi unul de altul, unii erau mai în vârstă, şi alţii aveau încă roua tinereţii pe obrajii lor, şi câţiva au fost înălţaţi conform cu tradiţiile taţilor lor, şi alţii nu ştiau cine fuseseră tatăl şi mama lor. Dar toţi împărtăşeau limpezimea ochilor şi supleţea trupului, căci acestea erau semne că de şapte ani ei umblaseră împreună cu îngerii Mamei Pământeşti şi îi ascultaseră legile. Şi timp de şapte ani îngerii necunoscuţi ai Tatălui Ceresc îi învăţau în orele lor de somn. Şi acum venise ziua când ei urmau să intre în Frăţia Alesului şi să cunoască învăţăturile ascunse ale Bătrânilor, chiar şi cele ale lui Enoh şi de mai înainte.
    Şi Iisus i-a condus pe Fiii Luminii la un copac străvechi, şi acolo a îngenuncheat la locul unde rădăcinile, noduroase şi albite de ani, se întindeau peste marginea râului. Fii Luminii au îngenuncheat şi ei, şi au atins cu respect trunchiul bătrânului copac, căci fuseseră învăţaţi că copacii sunt Fraţii Fiilor Oamenilor. Căci mama lor este aceeaşi, Mama Pământească, al cărui sânge curge în seva copacului şi în trupul Fiului Omului. Şi tatăl lor este acelaşi, Tatăl Ceresc, ale cărui legi sunt scrise în ramurile copacului, şi ale cărui legi sunt gravate pe fruntea Fiului Omului.
    Şi Iisus şi-a întins mâinile către copac, şi a spus: „Priviţi, Copacul Vieţii, care stă în mijlocul Mării Eterne. Priviţi nu numai cu ochii trupului, ci vedeţi cu ochii spiritului Copacul Vieţii la izvorul curenţilor curgători; la un izvor viu într-un ţinut al secetei. Priviţi grădina eternă a minunilor, şi în centrul ei Copacul Vieţii, taina tainelor, ridicând ramuri eterne pentru plantare eternă, pentru a cufunda rădăcinile lor în curentul vieţii dintr-un izvor etern. Vedeţi cu ochii spiritului îngerii zilei şi îngerii nopţii care păzesc fructele cu flăcări de Lumină Eternă arzând în toate direcţiile.
    „Priviţi, o Fii ai Luminii, ramurile Copacului Vieţii ajungând până în Împărăţia Tatălui Ceresc. Şi priviţi rădăcinile Copacului Vieţii coborând în sânul Mamei Pământeşti. Căci Fiul Omului este înălţat la înălţime eternă şi păşeşte prin minunile câmpiei; căci doar Fiul Omului cară în trupul său rădăcinile Copacului Vieţii; aceleaşi rădăcini care sunt alăptate de la sânul Mamei Pământeşti; şi doar Fiul Omului cară în spiritul său ramurile Copacului Vieţii; aceleaşi ramuri care ajung până la cer, şi chiar până în împărăţia Tatălui Ceresc.
    „Şi timp de şapte ani aţi lucrat ziua cu îngerii Mamei Pământeşti, şi timp de şapte ani aţi dormit în braţele Tatălui Ceresc. Şi acum mare va fi răsplata voastră, şi vi se va dărui darul limbilor, prin care vă puteţi atrage întreaga putere a Mamei voastre Pământeşti, şi să aveţi putere asupra îngerilor şi domeniului ei pe tot cuprinsul împărăţiei ei; ca voi să vă puteţi atrage gloria orbitoare a Tatălui vostru Ceresc, ca să puteţi porunci îngerilor lui şi să intraţi în viaţa veşnică în împărăţiile cereşti.
    „Şi timp de şapte ani aceste cuvinte nu v-au fost dăruite vouă, căci cel ce foloseşte darul limbilor ca să caute bogăţii, sau ca să-şi domine duşmanii, nu va mai fi un Fiu al Luminii, ci doar un pui al satanei şi o creatură a întunericului.
    Căci doar apa pură poate oglindi lumina soarelui; şi apa care a devenit plină de murdărie nu poate reflecta nimic. Şi când trupul şi spiritului Fiului Omului au mers împreună cu îngerii Mamei Pământeşti şi ai Tatălui Ceresc timp de şapte ani, atunci el este ca râul curgând sub lumina soarelui de amiază, oglindind mai departe luminile orbitoare ale strălucitoarelor nestemate.
    „Ascultaţi-mă, Fii ai Luminii, căci vă împart darul limbilor, căci vorbind cu Mama voastră Pământeasca dimineaţa, şi cu Tatăl vostru Ceresc seara, puteţi merge aproape şi tot mai aproape de unitate cu împărăţiile pământului şi ale cerului, acea unitate pentru care Fiul Omului este menit de la începutul timpurilor.
    „Vă voi face cunoscute lucruri adânci şi tainice. Adevăr grăiesc vouă, toate lucrurile există prin Dumnezeu şi nu este nici unul în afara lui. Îndreptaţi-vă inimile, aşadar, pentru a putea merge pe căile cele drepte, unde este prezenţa sa.
    „Când deschideţi ochii dimineaţa, chiar înainte ca trupul vostru să fi fost chemat de Îngerul Soarelui, spuneţi-vă aceste cuvinte, lăsându-le ca un ecou în spiritul vostru; căci vorbele sunt ca frunzele moarte când nu există viaţa spiritului în ele. Spuneţi, atunci, aceste cuvinte: „Intru în infinita şi eterna grădină a tainei, spiritul meu în unitate cu Tatăl Ceresc, trupul meu în unitate cu Mama Pământească, inima mea în armonie cu Fraţii mei, Fii Oamenilor, dedicându-mi spiritul, trupul, şi inima mea sfintei, purei şi izbăvitoarei Învăţături, chiar acea Învăţătură care din vechime i-a fost cunoscută lui Enoh.”
    „Şi după ce aceste cuvinte au intrat în spiritul vostru, în prima dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: „Mama Pământească şi cu mine una suntem. Suflarea ei este suflarea mea; sângele ei este sângele meu; oasele ei, carnea ei, măruntaiele ei, ochii şi urechile ei, sunt oasele mele, carnea mea, măruntaiele mele, ochii şi urechile mele. Niciodată nu o voi lua în deşert, şi ea mereu îmi va hrăni şi susţine trupul.” Şi veţi simţi puterea Mamei Pământeşti curgând prin trupul vostru la fel ca râul când este înghiţit de ploi şi curge repede cu mare zgomot.
    „Şi în a doua dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Pământului, fă-mi sămânţa roditoare, şi cu puterea ta dă viaţă trupului meu.” Aşa cum sămânţa voastră creează o noua viaţă, aşa curge prin pământ sămânţa îngerului Pământului; în iarbă, în sol, în toate lucrurile vii care cresc din pământ. Să ştiţi, o Fii ai Luminii, că acelaşi înger al Pământului care transformă sămânţa voastră în fii, transformă şi mica ghindă în puternicul stejar, şi face grâul purtător de sămânţă să crească pentru pâinea Fiului Omului. Şi sămânţa trupului vostru nu are nevoie să intre în trupul unei femei pentru a crea viaţă; prin puterea îngerului Pământului poate crea viaţa spiritului înăuntru, ca şi viaţa trupului în afară.
    „Şi în a treia dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Vieţii, intră cu putere în mădularele trupului meu.” Şi cu aceste cuvinte îmbrăţişaţi Copacul Vieţii, precum îmbrăţişez acest stejar, şi veţi simţi puterea îngerului Vieţii curgând către braţele voastre, şi către picioarele voastre, şi către toate părţile trupului vostru, aşa cum seva curge în copac primăvara, chiar aşa cum iese din trunchiul copacului, aşa şi îngerul Vieţii vă va inunda trupul cu puterea Mamei Pământeşti.
    „Şi în a patra dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: „Înger al Bucuriei, coboară pe pământ, aducând frumuseţe şi încântare tuturor copiilor Mamei Pământeşti şi ai Tatălui Ceresc.” Şi veţi intra în câmpiile de flori după ploaie şi veţi mulţumi Mamei Pământeşti pentru dulcele odor al bobocilor; căci adevărat vă spun, o floare nu are nici un alt sens decât să aducă bucurie în inima Fiului Omului. Şi veţi asculta cu urechi noi la cântecul pasărilor, şi veţi vedea cu ochi noi culorile soarelui la apusul şi răsăritul său; şi toate aceste daruri ale Mamei Pământeşti vă vor prilejui bucurie în inimile voastre. Şi veţi cunoaşte că nimeni nu vine în faţa Tatălui Ceresc dacă nu este lăsat de îngerul Bucuriei să treacă; căci în bucurie a fost creat pământul, şi în bucurie Tatăl Ceresc şi Mama Pământească au dat naştere Fiului Omului.
    „Şi în a cincea dimineaţă după Sabat, spuneţi acest cuvinte: “Înger al Soarelui, intră în trupul meu şi lasă-mă sa mă îmbăiez în focul vieţii.” Şi veţi simţi razele soarelui răsărind intrând în punctul central al trupului vostru, în centru unde îngerii zilei şi nopţii se amestecă, şi puterea soarelui va fi a voastră să o îndreptaţi către orice parte a trupului vostru, ca îngerii sa locuiască înăuntru.
    „Şi în a şasea dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Apei, intră în sângele meu şi dă trupului meu Apa Vieţii.” Şi veţi simţi, precum curentul grăbit al râului, puterea îngerului Apei cum intră în sângele vostru, şi ca pârâiaşul unui curent, trimite puterea Mamei Pământeşti prin sângele vostru către toate părţile trupului vostru. Şi va fi pentru vindecare, căci puterea îngerului Apei este foarte mare, şi când vorbiţi cu ea, ea vă va trimite puterea ei oriunde îi cereţi, căci atunci când îngerii lui Dumnezeu locuiesc în Fiul Omului, toate lucrurile sunt posibile.
    „Şi în a şaptea dimineaţă după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Aerului, intră cu suflarea ta şi dă trupului meu Aerul Vieţii.” Să ştiţi, o Fii ai Luminii, că îngerul Aerului este mesagerul Tatălui Ceresc, şi nimeni nu poate veni în faţa lui Dumnezeu dacă îngerul Aerului nu îl lasă să treacă. Aşa cum nu ne gândim la îngerul Aerului atunci când respirăm, căci respiram fără să ne gândim, aşa cum fiii întunericului îşi trăiesc viaţa fără să gândească. Dar când puterea vieţii intră în cuvintele voastre şi în suflarea voastră, atunci de fiecare dată când invocaţi Îngerul Aerului, invocaţi şi îngerii necunoscuţi ai Tatălui Ceresc, şi vă veţi apropia din ce în ce mai mult de împărăţiile cereşti.
    „Şi în seara de Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Tatăl Ceresc şi cu mine una suntem.” Şi va veţi îmbăia în lumina stelelor, şi Tatăl Ceresc vă va ţine în mâna lui şi va stârni un izvor de cunoaştere în voi; o fântână de putere, din care curg ape vii, o revărsare de iubire şi de atot-înţelepciune, ca splendoarea Luminii Eterne. Şi intr-o zi ochii spiritului vostru se vor deschide, şi veţi cunoaşte toate lucrurile.”
    „Şi în prima seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Vieţii Eterne, coboară asupra mea şi dă viaţă veşnică spiritului meu.” Şi închideţi ochii, Fii ai Luminii, şi în somn contemplaţi unitatea vieţii de pretutindeni. Căci adevăr grăiesc vouă, în orele de zi picioarele noastre sunt pe pământ şi nu avem aripi cu care să zburăm. Dar spiritele noastre nu sunt legate de pământ, şi odată cu venirea nopţii ne depăşim ataşamentul faţă de pământ şi ne alăturăm celor ce sunt eterne. Căci Fiul Omului nu este doar ceea ce pare a fi, şi doar cu ochii spiritului putem vedea acele fire aurii care ne leagă cu viaţa de pretutindeni.
    „Şi în a doua seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Muncii Creatoare, coboară pe pământ şi dă abundenţă tuturor Fiilor Oamenilor. ”Căci acest cel mai puternic dintre îngerii Tatălui Ceresc este cauza mişcării, şi doar în mişcare este viaţă. Lucraţi, Fii ai Luminii, în grădina Fraternităţii pentru a crea împărăţia cerurilor pe pământ. Şi aşa cum lucraţi, tot astfel îngerul Muncii Creatoare va hrăni şi va coace sămânţa spiritului vostru, ca să-L puteţi vedea pe Dumnezeu.
    „Şi în a treia seara după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Pace, pace, pace, Înger al Păcii, fii mereu pretutindeni.” Căutaţi îngerul Păcii în tot ceea ce este viu, în tot ceea ce faceţi, în fiecare cuvânt pe care-l spuneţi. Căci pacea este cheia cunoaşterii, a tuturor tainelor, a întregii vieţi. Acolo unde nu este pace, acolo domneşte Satana. Şi fiii întunericului râvnesc mai mult decât orice să răpească Fiilor Luminii pacea lor. Mergeţi, atunci, în noaptea asta spre făgaşul de aur al luminii care este veşmântul îngerului Păcii. Şi întoarceţi dimineţii pacea lui Dumnezeu care este dincolo de înţelegere, cu a cărui pace perfectă puteţi alina inimile Fiilor Oamenilor.
    „Şi în a patra seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Puterii, coboară asupra mea şi umple-mi toate faptele cu putere.” Adevărat vă spun, aşa cum nu poate exista viaţă pe pământ fără soare, tot astfel nu există nici viaţă a spiritului fără Îngerul Puterii. Ceea ce gândiţi şi simţiţi, acestea sunt ca scripturile moarte, care sunt doar cuvinte pe o pagină, sau ca graiul mort al morţilor. Dar Fiii Luminii nu vor gândi numai, nu vor simţi numai, dar vor şi face, şi faptele lor vor umple gândurile şi sentimentele lor, aşa cum fructul auriu al verii dă sens frunzelor verzi ale primăverii.     „Şi în a cincea seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Iubirii, coboară asupra mea şi umple cu iubire toate sentimentele mele.” Pentru că prin iubire Tatăl Ceresc şi Mama Pământească şi Fiul Omului devin una. Iubirea este eternă. Iubirea este mai puternică decât moartea. Şi în fiecare seară Fiii Luminii ar trebui să se îmbăieze în apa sfântă a îngerului Iubirii, ca dimineaţa să îi boteze pe Fiii Oamenilor cu fapte binevoitoare şi vorbe delicate. Căci atunci când inima Fiului Luminii este îmbăiată în iubire, doar cuvinte frumoase şi delicate poate spune.
    „Şi în a şasea seară după Sabat, spuneţi aceste cuvinte: “Înger al Înţelepciunii, coboară asupra mea şi umple cu înţelepciune toate gândurile mele.” Să ştiţi, Fii ai Luminii, că gândurile voastre sunt la fel de puternice ca şi trăsnetul fulgerului care spintecă furtuna şi face bucăţi puternicul copac. Pentru asta a trebuit să aşteptaţi şapte ani pentru a învăţa cum să vorbiţi cu îngerii, căci nu cunoaşteţi puterea gândurilor voastre. Folosiţi, aşadar, înţelepciunea în tot ceea ce gândiţi şi spuneţi şi faceţi. Adevărat vă spun, ceea ce este făcut fără înţelepciune este ca şi calul fără călăreţ, cu gura spumegând şi ochii sălbatici, alergând nebuneşte spre o prăpastie căscată. Dar când Îngerul Înţelepciunii vă guvernează faptele, atunci aveţi calea deschisă către tărâmuri necunoscute, şi ordinea şi armonia vă guvernează vieţile.
    „Şi acestea sunt comuniunile cu îngerii care îi sunt daţi Fiului Luminii, care cu trupurile purificate de Mama Pământească şi cu spiritele purificate de Tatăl Ceresc, pot comanda şi servi îngerii, continuu, de la o perioadă la alta, în circuitele zilei, şi în ordinea sa fixă, odată cu venirea luminii din sursa ei şi la lăsarea serii şi plecarea luminii, la plecarea întunericului şi la venirea zilei, continuu, în toate generaţiile timpului.”
    „Adevărul se naşte din revărsarea Luminii, falsitatea din fântâna întunericului. Ţinutul tuturor copiilor adevărului este în mâinile Îngerilor de Lumină astfel ca ei să poate merge pe cărările Luminii.”
    „Binecuvântaţi fie toţi Fiii Luminii care au tras la sorţi cu Legea, ca să meargă plini de adevăr pe toate căile lor. Fie ca Legea să vă binecuvânteze pe toţi şi să vă ferească de rău, şi să vă ilumineze inimile cu înţelepciune în lucrurile vieţii şi să vă graţieze cu cunoaşterea lucrurilor Eternului.” Şi luna crescândă a păcii s-a ridicat peste munte şi raze de lumină au scânteiat în apele râului. Şi Fii Luminii ca un singur om au îngenuncheat cu respect mulţumind pentru cuvintele lui Iisus, aşa cum au fost învăţaţi pe căile vechi ale taţilor lor, precum şi Enoh a fost învăţat bătrân fiind.
    Şi Iisus a spus: „Legea a fost plantată pentru a-i răsplăti pe Copiii Luminii cu vindecare şi pace abundentă, cu viaţă lungă, cu sămânţa roditoare de binecuvântări eterne, cu bucuria eternă în nemurirea Luminii Eterne.”
    „Odată cu venirea zilei îmi îmbrăţişez mama, la venirea serii mă alătur Tatălui, şi la plecarea serii şi a dimineţii voi respira Legea lor, şi nu voi întrerupe aceste Comuniuni până la sfârşitul timpurilor.”
(Literatura eseniana)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: