Sa-L gasesti pe Dumnezeu este cea mai mare fericire

    Scopul vieţii umane este să-l găsească pe Dumnezeu. Acesta este singurul motiv al existenţei noastre. Serviciul, prietenii, interesele materiale – nu înseamnă nimic în sine. Nu îţi pot oferi adevărata fericire, pentru simplul motiv că niciunul dintre ele, în sine, nu este complet. Numai Dumnezeu cuprinde totul.
    De aceea Iisus a spus: „Caută mai întâi împărăţia lui Dumnezeu, iar toate celelalte lucruri vor veni de la sine spre tine” (Matei 6:33). Caută-l mai întâi pe Cel care dă toate darurile, şi vei primi de la El toate celelalte daruri care te împlinesc mai puţin.
    Bucuria este o parte din Dumnezeu. Bucuria divină poate fi comparată cu milioane de bucurii pământeşti adunate într-una. Căutarea fericirii umane este ca şi cum ai căuta o lumânare când stai afară în soare. Bucuria divină ne înconjoară întotdeauna, şi totuşi oamenii caută mai curând lucruri pentru fericirea lor. In majoritatea cazurilor, ceea ce pot găsi este o alinare a durerii fizice sau emoţionale. Dar bucuria divină este Realitatea evidentă. Înaintea ei, bucuriile pământeşti sunt numai nişte umbre. E ca şi cum ai căuta o lumânare aflându-te afară în plin soare.
    Roagă-te astfel la Dumnezeu:
    „Preaiubitul meu Infinit, ştiu că Tu eşti mai aproape decât aceste cuvinte cu care mă rog; mai aproape chiar şi decât gândurile mele. Dincolo de orice sentiment de nelinişte, fie ca eu să pot simţi grija Ta pentru mine şi iubirea Ta. Dincolo de conştiinţa mea, fie ca eu să mă pot simţi susţinut şi călăuzit de conştiinţa Ta. Dincolo de iubirea mea pentru Tine, fie ca eu să devin din ce în ce mai conştient de iubirea Ta.”
    Dacă te rogi încontinuu la El în acest mod, şi dacă te rogi cu adevărat sincer, deodată vei simţi prezenţa Lui sub forma unei mari bucurii în inima ta. In această izbucnire de bucurie vei şti că El este cu tine şi este al tău.
    Adevăratul scop al vieţii este să-l cunoşti pe Dumnezeu. Tentaţiile pământeşti ţi-au fost date pentru a te ajuta să distingi diferenţa: vei prefer plăcerile simţurilor sau îl vei alege pe Dumnezeu? La început plăcerile par atrăgătoare, dar, dacă le alegi pe ele, mai devreme sau mai târziu vei descoperi că eşti prins în încurcături şi greutăţi nesfârşite.
    Pierderea sănătăţii, a păcii minţii şi fericirii este un lucru grav pentru oricine cade în atracţia plăcerilor simţurilor. Bucuria infinită, pe de altă parte, îţi aparţine, odată ce l-ai cunoscut pe Dumnezeu.
    Orice fiinţă umană va trebui la un moment dat să înveţe această mare lecţie a vieţii.
    Suferinţa îţi aminteşte că această lume nu este casa ta. Dacă ar fi fost perfectă pentru noi, câţi oameni ar fi căutat alta mai bună? însă, chiar şi cu lucrurile atât de imperfecte precum sunt, observă cât de puţini oameni îl caută pe Dumnezeu! Dintr-o mie, a spus Krishna, poate unul.
    Aceasta este legea vieţii: cu cât omul trăieşte mai puţin în armonie cu adevărul său interior, cu atât mai mult suferă; dar, cu cât trăieşte mai mult în armonie cu acest adevăr interior, cu atât mai mult experimentează fericirea nemuritoare. Atunci nimic nu îl poate atinge, chiar dacă trupul său se pierde din cauza bolii sau oamenii îl ridiculizează şi îl persecută. În ciuda vicisitudinilor vieţii, el rămâne mereu centrat şi fericit în Şinele care îl locuieşte.
    „Scapă”, a spus Krishna, „din oceanul suferinţei şi mizeriei Mele!” Cu Dumnezeu aproape, viaţa este o sărbătoare a fericirii, dar, fără El, ea este un cuib de încurcături, dureri şi dezamăgiri.
    Meditaţia profundă păstrează conştiinţa centrată mereu pe Dumnezeu, iar lipsa meditaţiei menţine conştiinţa asupra simţurilor. Dacă nu meditezi şi te simţi totuşi aproape de Dumnezeu tot timpul, înseamnă că menţii beneficiul total al ultimei tale meditaţii. Dacă poţi păstra bucuria şi fiorul meditaţiei întreaga zi, înseamnă că încă meditezi, în acele momente nu eşti atras de simţuri. Cercul este complet atunci când îl poţi simţi pe Dumnezeu la fel ca în timpul meditaţiei. Aceasta este exact experienţa adepţilor care îşi urmează calea. Ei sunt detaşaţi; ei fac totul ca parte a datoriei lor, dar nu sunt ataşaţi de această datorie.
    Din când în când, un suflet realizează bucuria care se află în meditaţie şi îl caută pe Dumnezeu zi şi noapte; chiar şi atunci când Dumnezeu nu răspunde, el continuă să evolueze până când îl găseşte pe Dumnezeu. Trebuie să ne străduim pentru a atinge Infinitul şi să ne străduim în modul potrivit. Nimeni nu îţi poate oferi realizarea Sinelui. Trebuie să munceşti pentru această răsplată. Toţi maeştrii spirituali din lume nu îţi pot da salvarea dacă tu nu faci eforturi pentru a o primi.
    Bucuria şi Dumnezeu sunt una. Bucuria este vindecarea pe care o vrei în primul rând, vindecarea ignoranţei sufletului. La un moment dat, trebuie să renunţi să te gândeşti la corpul tău, pentru a te putea gândi la Spirit. Afirmaţiile sunt mai bune decât rugăciunile obişnuite. Nu cerşi favoruri de la Dumnezeu. El nu va încălca nicio lege a universului Lui pentru că L-ai rugat tu, dar, atunci când ceri dreptul de fiu al Său, atunci El te va asculta. O rugăciune lungă prin cuvinte, cuvinte şi iarăşi cuvinte nu înseamnă nimic, pentru că mintea este rătăcitoare. În vreme ce faci o afirmaţie, trebuie să simţi în profunzime semnificaţia gândului din spatele cuvintelor; atunci gândul pătrunde în adâncul conştientului, apoi în subconştient şi supraconştient. Când se înregistrează în supraconştient, atunci se manifestă.
    Fă întotdeauna afirmaţii cu inteligenţă şi devotament până când gândul tău pătrunde în mod conştient prin mintea subconştientă în cea supraconştientă. Cel mai mult trebuie să te rogi pentru a te vindeca de ignoranţă, ca să nu te mai poţi întoarce niciodată la viaţa de dinainte.
    Supremul câştig al vieţii tale este realizarea fericirii continue, cea pe care o putem denumi pace sau extaz.
    Dacă o persoană pierde un diamant şi încearcă să se mulţumească apoi cu o mică bucată de sticlă spartă care străluceşte la soare, va fi dezamăgită. Ea nu poate regăsi diamantul în ciobul de sticlă. Ea caută în locul greşit şi nu poate fi niciodată fericită până când nu va căuta în locul potrivit şi până când nu va găsi diamantul. În acelaşi mod, omul încearcă să îşi găsească fericirea în sclipirea momentană a plăcerilor simţurilor, dar, când se satură de ele, va fi dezgustat şi va încerca să găsească pacea şi bucuria în suflet.
    Este o nebunie să cauţi fericirea adevărată în lucrurile materiale, pentru că ele nu au această putere. Cu toate acestea, milioane de oameni se chinuie să găsească mulţumirea sufletească în lucrurile materiale, însă numai Dumnezeu le-o poate da.
    Sufletul, fiind Spiritul individualizat, dacă i se dă o şansă să se deschidă, poate manifesta toată împlinirea şi satisfacţia Spiritului. Prin contactul permanent cu materia care se schimbă sunt dezvoltate dorinţele materiale.
    Protejează sufletul de tulburarea produsă în mintea ta de dansul nebun al dorinţei care creează suferinţă. Învaţă cum să treci peste dorinţa sălbatică, păcătoasă. Realizează faptul că tu nu ai nevoie de lucrurile care produc suferinţă, pentru că, dacă vei căuta în suflet, vei găsi fericire şi pace durabilă, sau extaz. Astfel vei deveni „un miliardar al extazului”.
    Natura sufletului este extazul – o stare interioară durabilă, de fericire mereu reînnoită, care mereu produce bucurie, chiar şi atunci când omul trece prin încercări de suferinţă fizică sau moarte. A nu dori nu înseamnă a nega; este mai degrabă atingerea unei nivel de autocontrol de care ai nevoie pentru a recâştiga moştenirea împlinirii ce se află în suflet.
    In primul rând, dă-i sufletului ocazia de a-şi manifesta această stare prin meditaţie. Apoi, trăind mereu în această stare, fă-ţi datoria faţă de corpul şi mintea ta şi faţă de lume. Nu trebuie să renunţi la toate ambiţiile şi să devii pesimist; din contră, lasă bucuria mereu prezentă, cea care este adevărata ta natură, să te ajute să-ţi realizezi toate ambiţiile nobile. Bucură-te de experienţele nobile cu fericirea lui Dumnezeu. Realizează toate îndatoririle vieţii reale cu bucurie divină.
    Eşti nemuritor, eşti înzestrat cu bucurie eternă. Nu uita niciodată asta în timpul jocului cu viaţa schimbătoare. Această lume este doar o scenă pe care tu îţi joci rolul sub îndrumarea Regizorului Divin. Joacă-l bine, chiar dacă este tragic sau comic, amintindu-ţi mereu că adevărata ta natură este extazul etern şi nimic altceva. Singurul lucru care nu te va părăsi niciodată este bucuria sufletului tău.
    De aceea, învaţă cum să înoţi în marea calmă a extazului care nu se transformă, înainte de a încerca să plonjezi în vârtejul vieţii materiale, care este tărâmul suferinţei, plăcerii, indiferenţei sau al unei păci temporare, amăgitoare.
    Practica totală a meditaţiei aduce extaz profund. Acest extaz mereu reînnoit nu este generat de dorinţă; se manifestă prin porunca magică a calmului tău interior, născut din intuitie. Manifestă mereu această seninătate. Când extazul pogoară deasupra ta, îl vei recunoaşte ca o Fiinţă conştientă, inteligentă, universală de care te poţi folosi, şi nu ca o stare mentală abstractă. Aceasta este dovada cea mai sigură că Dumnezeu este extazul etern, mereu conştient şi reînnoit.
    Menţine-ţi aşteptările faţă de viaţă mereu pozitive. Năzuieşte la viaţă cu fericire continuă. Nu lăsa ceea ce posezi să te posedeze, şi nici detaliile neînsemnate ale vieţii umane să invadeze cu hoarde de griji calmul inimii tale. Câştigă putere pentru a te ridica deasupra distragerii prin sorbirea nectarului păcii interioare, dat de mâinile de înger în timp ce tu evoluezi în tăcere spre realizarea Sinelui.
    Înţeleptul, chiar dacă este binecuvântat cu prosperitate materială, nu pierde niciodată din vedere adevărul că toate lucrurile sunt efemere.
    Nesăbuiţii, care caută împlinirea în această lume imperfectă, nu vor câştiga niciodată decât satisfacţie trecătoare. Căci cel mai delicat şi frumos vis de fericire pământească nu poate decât să se alăture procesiunii solemne care îşi şerpuieşte calea spre crematoriul deziluziei.
    Înţelepţii înţeleg natura trecătoare a vieţii. Ei nu pierd timpul construind castele din vise pentru aşteptări zadarnice. În schimb, ei cultivă starea de a nu fi ataşat de experienţele pământului. Când vine moartea, ei găsesc perfecţiunea împlinirii întru Dumnezeu.
    De ce continui să dormi?! Nu te scuza că eşti prea ocupat pentru a te gândi la Dumnezeu! Când vei muri, va trebui să îţi părăseşti toate angajamentele imediat, fără niciun fel de scuză sau întârziere. Atunci de ce să nu renunţi la unele preocupări inutile sau gânduri nefolositoare pentru a-ţi face timp pentru Dumnezeu?
    Lumea exterioară ia din tine tot ceea ce poate şi te ţine conectat la obiceiuri inutile şi activităţi neproductive. Poate îţi doreşti să fii diferit, dar zi de zi eşti un prizonier, legat de mâini şi de picioare de sfoara obiceiurilor tale. Eşti responsabil pentru tine, iar lumea nu va răspunde pentru faptele tale.
    Atunci de ce să nu-ţi aduci aminte în fiecare zi de faptul că „cea mai importantă obligaţie este aceea faţă de Dumnezeu”?
    Să mănânci, să munceşti şi să mori nu este îndeajuns; animalele fac acelaşi lucru. Foloseşte-ţi darul preţios al raţiunii şi încearcă să-L găseşti. Nu ai nevoie să te duci în pădure, unde alte tentaţii diferite te vor asalta şi te vor cuceri. Locul tău este în lume, acolo unde karma ta te-a pus pentru a-ţi găsi salvarea în slujirea semenilor tăi.
    Il poţi găsi pe Dumnezeu în singurătatea camerei tale, unde, în primele ore ale dimineţii sau înainte de a adormi, te aduni pentru meditaţie. Cu mâinile împreunate, spune în minte: „Tată, Tu eşti omniscient. Tu ştii orice gând al meu. Vorbeşte cu mine. Vreau să aud vocea Ta.” Spune asta în repetate rânduri, până când simţi ceea ce spui. Trebuie să cultivi acest sentiment, să lucrezi pentru el. Repetă rugăciunea din nou şi din nou, până când vei descoperi că inima ta palpită de iubire şi de dorinţă arzătoare pentru Dumnezeu, iar atunci vei primi un răspuns conştient.
    Ori de câte ori ai câteva momente libere, roagă-te sincer: „Tată, vino la mine, descoperă-mi prezenţa Ta omniscientă.” Nu lăsa pe nimeni să afle rugăciunea ta secretă. Şi, adu-ţi aminte, nu îl poţi cunoaşte pe Dumnezeu dacă alte dorinţe sunt prezente în mintea ta în acelaşi timp. „Să nu ai alţi zei înaintea Mea.” Aceasta înseamnă că Dumnezeu nu se va lăsa descoperit dacă gândurile tale pentru El nu sunt îndeajuns de puternice pentru a le distruge pe cele care te distrag.
    Atunci când doreşti să-ţi exprimi iubirea faţă de cineva, nu ai nevoie să citezi dintr-o carte de poezii. Iubirea îşi găseşte propriile sale cuvinte, care curg spontan dintr-o inimă trează. Aşadar, roagă- te la Dumnezeu în special prin intermediul cuvintelor tale de iubire şi dorinţă, şi nu ale altora. Nu înceta niciodată să te rogi până când Dumnezeu nu îţi răspunde.
    Acţionează de azi înainte cu dorinţa de a-l cunoaşte pe Dumnezeu. Fă acum efortul de a cultiva prietenia cu El, fără să-ţi ignori îndatoririle pământeşti, ci cu gândul că îl vei cunoaşte pe El prin acele îndatoriri şi astfel îi faci pe plac.
(P.Yogananda)

Din invataturile maestrilor

    Nu ma mira intrebarile voastre si voi raspunde bucuros la toate, cit se poate acum, lasand restul intrebarilor sa astepte pana cand veti fi avansat mai mult in cercetarea voastra. Vorbindu-va astfel, intelegeti pe deplin ca folosesc limbajul vostru ca sa va transmit marele principiu fundamental al credintei noastre.
    Cand toti cunosc Adevarul, si acesta este corect interpretat, oare unul si toti nu sunt cu adevarat din aceeasi sursa? Nu suntem toti una cu Substanta Mintii Universale, Dumnezeu? Nu suntem cu totii o mare familie? Nu este oare orice copil, oricare nascut, indiferent de casta sau crez, un membru al acestei mari familii?
    Ma intrebati daca noi credem ca moartea este evitabila. Dati-mi voie sa va raspund cu cuvintele unui Siddha: Corpul uman este constituit din celule individuale, ca si corpurile plantelor si animalelor, pe care ne place sa le numim fratii nostri mai putin evoluati. Celula individuala este o infima unitate microscopica a corpului. Printr-un proces de crestere si diviziune, repetat de multe ori, acest minuscul nucleu al celulei-unitate ajunge in final sa dea o forma umana completa, constituita din milioane de celule. Aceste celule ale corpului se specializeaza pentru diferite functii, dar ele pastreaza, in general, caracteristicile celulei individuale din care s-au nascut. Aceasta celula individuala poate fi vazuta ca purtatoarea facliei vietii insufletite. Ea poarta, din generatie in generatie, focul latent al lui Dumnezeu – vitalitatea tuturor fiintelor vii, ca o mostenire intacta provenita din vremea cand viata a aparut la inceput pe aceasta planeta. Aceasta celula individuala are darul unei tinereti nelimitate. Dar ce se poate spune despre grupul de celule numit trup? Grupul de celule a crescut din celula individuala, repetata de multe ori, pastrand caracteristicile ei individuale, dintre care una este focul latent al vietii, sau Tineretea Eterna. Grupul de celule, sau corpul, functioneaza ca un protector al celulei individuale pe durata scurta a vietii asa cum o stiti acum”.
    Cei mai vechi dintre invatatorii nostri, prin mijloace inspirate, au perceput unitatea fundamentala a reactiilor vietii in plante si animale. Ni-i putem imagina sub banyan, adresandu-se astfel elevilor lor: Priviti acest copac gigantic. Procesul vital ce se desfasoara in fratele nostru, acest copac, si in noi insine, este, la baza, acelasi. Priviti frunzele si mugurii de la varfurile crengilor celui mai batran banyan – cat de tinere sunt, tinere ca samanta din care uriasul a rasarit. Reactiile vitale ale plantei si omului fiind la fel, omul poate profita, desigur, de experienta plantei. Asa cum frunzele si mugurii de la capatul crengilor celui mai varstnic banyan sunt la fel de tinere ca samanta din care el a rasarit, la fel nici grupul de celule ce formeaza corpul omului nu trebuie sa-si piarda treptat vitalitatea si sa moara, ci trebuie sa creasca tanar si etern, ca si ovulul sau celula individuala. Intr-adevar, nu exista nici un motiv pentru care corpul nostru sa nu se dezvolte la fel de tanar si plin de viata ca si germenul vietii din care el s-a nascut. Expansivul banyan, permanent un simbol al vietii eterne, nu moare decat prin accident. Nici o lege naturala a degenerarii, nici un proces de imbatranire nu pare sa existe in arborele-banyan ca sa afecteze in mod vatamator energia vitala a celulelor sale. Acelasi lucru este adevarat si despre divina forma umana.
    Nu exista nici o lege naturala a mortii sau degenerarii pentru om, decat prin accident. Nu exista nici un proces inevitabil de imbatranire in corpul sau grupul de celule – nimic care sa poata paraliza treptat individul. Moartea este, deci, un accident evitabil. Boala este, dincolo de orice, o stare de neliniste (disease in engleza, disease=boala – n.tr.), absenta linistii sau a lui Shanti, dulcea, fericita pace a spiritului reflectata prin minte in corp. Degenerarea senila, care este o experienta obisnuita a omului, este doar expresia ignorantei lui fata de cauze, anumite conditii bolnave ale mintii si corpului. Spune un Siddha (Invatator – n.tr.): Tonusul corpului poate fi mentinut astfel incat sa poata rezista natural la infectii si alte boli, ca gripa si ciuma. Un Siddha poate inghiti germenii patogeni fara ca acestia sa-l imbolnaveasca.
    Amintiti-va ca tineretea este samanta Iubirii lui Dumnezeu plantata in divina forma umana. Intr-adevar, tineretea este divinitatea dinlauntrul omului; tineretea este spiritualitatea vietii, frumusetea vietii. Numai viata traieste si iubeste, viata unica, eterna. Batranetea este lipsita de spiritualitate, asociata cu moartea, urata, ireala. Gandurile de teama, gandurile de suferinta si cele de minie creeaza uratenia numita batranete. Gandurile de fericire, de iubire si de perfectiune creeaza frumusetea numita tinerete. Batranetea este doar o scoica in care zace giuvaerul realitatii – perla tineretii.
    Traieste astfel incat sa dobandesti constiinta copilariei. Vizualizeaza Copilul Divin dinlauntrul tau. Inainte sa adormi, sugereaza constiintei tale: Acum realizez ca exista in mine un fericit corp spiritual, vesnic tanar, vesnic frumos. Am o minte, ochi, nas, gura, piele, frumoase, spirituale – corpul Copilului Divin care acum, in aceasta noapte, este perfect. Repeta aceasta afirmatie si mediteaza la ea in liniste, pana cand adormi. Dimineata la trezire sugereaza-ti cu voce tare: Ei, draga… (adreseaza-te tie insuti pe nume), exista in tine un alchimist divin! Prin puterea spirituala a acestor afirmatii, in timpul noptii are loc o transmutatie si revelatia launtrica, Spiritul a saturat acest corp spiritual si templu. Alchimistul launtric a inlaturat celulele moarte si uzate si a facut sa iasa la iveala stralucirea unui trup nou, plin de sanatate si farmec perpetuu. Adevarata Iubire Divina in manifestare este Tineretea Eterna. Alchimistul divin este inlauntrul templului meu, faurind continuu noi si minunate celule tinere. Spiritul tineretii este inlauntrul templului meu – acest divin corp uman – si totul este bine. Om Shanti! Shanti! Shanti! (Pace! Pace! Pace!)
    Invata sa zambesti dulce, ca un copil. Un zambet din suflet este o relaxare spirituala. Un zambet adevarat este un lucru de o reala frumusete, opera artistica a Zeului Carmuitor Launtric. Este bine sa afirmi: Gindesc de bine pentru intreaga lume. Sa fie toata lumea fericita si binecuvantata! Afirma, inainte de a incepe activitatea zilnica: Inauntrul meu este o forma perfecta – forma divina. Sunt, acum, tot ceea ce doresc sa fiu! Vizualizez zilnic frumoasa mea fiinta, pana cand o aduc in manifestare! Sunt Copilul Divin, toate nevoile mele sunt satisfacute, acum si totdeauna.
    Invata sa intri in vibratie. Afirma: Iubirea infinita imi umple mintea si imi pune corpul in vibratie, in rezonanta cu viata perfecta. Fa totul, in jurul tau si in tine, stralucitor si frumos. Cultiva spiritul umorului. Bucura-te de rasaritul soarelui.
    Ati inteles ca citez din invatatura Siddha-silor. Ei sunt cei mai vechi invatatori cunoscuti, si invataturile lor premerg cu mii de ani istoria stiuta. Ei instruiau oamenii si le aratau o mai buna cale a vietii, inca dinainte ca omul sa fi cunoscut artele simple ale civilizatiei. Din invatatura lor s-a nascut sistemul de carmuitori. Dar acesti carmuitori s-au departat curand de realizarea faptului ca Dumnezeu se exprima prin ei. Crezand ca erau ei, personal, cei care lucrau, au pierdut viziunea spiritului si au pus pe primul plan ceea ce era personal sau material, uitand ca totul vine dintr-o sursa unica, Dumnezeu. Aceste conceptii personale ale carmuitorilor au deschis drum marilor deosebiri in credinte si largii diversitati a gandirii. Aceasta este imaginea noastra despre Turnul Babel. Siddha-sii si-au pastrat, prin vremuri, adevaratele metode inspirate ale lui Dumnezeu exprimat prin omenire si prin toate creatiile Sale, realizand ca Dumnezeu este Totul si ca Dumnezeu se manifesta prin toate. Ei nu au deviat niciodata de la aceste invataturi. Astfel, ei au pastrat marele adevar fundamental.
(Baird T. Spalding)

El Morya

    El Morya este un nou maestru inaltat la cer, consemnat pentru prima data in anii 1880, de catre Madame Blavatsky, fondatoarea Societatii Teosofice, si repopularizat, in anii 1960, de catre Mark si Elisabeth Clare Prophet si de alti autori ai “Invataturilor Eu sunt”.
    El Morya pare sa se bazeze pe existenta unui barbat real, numit Ranbir Singh, fiul rajahului Dulab Singh, care a fost conducatorul Kashmirului in anii 1840. Kashmirul a fost amenintat cu ocuparea de catre britanici in 1845, dar Raja Singh a platit o rascumparare pentru a-i convinge pe britanici sa paraseasca singuri tara sa. Atunci cand Raja a murit, in anul 1858, Ranbir a devenir Maharajahul Kashmirului.
    Istoricii ii atribuie lui Ranbir unificarea statelor Nagar si Hunza, precum si conceperea si adoptarea unei legislatii civile si penale umane si echitabile. Ranbir a fost foarte popular in randul supusilor sai. El a murit in anul 1885, in timp ce Madame Blavatsky isi scria cartile despre maestrii inaltati la cer, preluand mesaje transmise prin channeling. Blavatsky sustinea ca a petrecut un timp cu El Morya in India si ca si-a protejat prietenia cu Ranbir dandu-i acestuia un pseudonim.
    Societatea Teosofica intemeiata de Blavatsky defineste termenul Morya drept “numele unui trib din Rajpoot, numit astfel deoarece era compus aproape in intregime din urmasi ai celebrului suveran Moryan din Moya-Nagara. Dinastia Moryan a inceput cu un anume Kshatriyas, urmas al lui Sakya, ruda apropiata a lui Goutama Buddha, care a intemeiat orasul Moya-Nagara din Muntii Himalaya.” Blavatsky si, mai tarziu, Elisabeth Clare Prophet, s-au referit la El Morya ca fiind “un print din Rajput” si un “Mahatma Tibetan”, ambele descrieri potrivindu-se lui Ranbir.
    Cand l-am invocat pe El Morya, a venit rapid la mine, in modul cel mai extraordinar. Barbatul pe care il vedeam aproape corespundea portretelor pe care Blavatsky I le facuse lui El Morya, desi nu am privit in mod intentionat operele ei de arta pana dupa momentul in care am comunicat cu El Morya prin channeling.
    “Lasa deoparte grijile si preocuparile si vino la mine”, mi-a spus. Un barbat cu pielea maronie, putin cam voinic, cu un zambet stralucitor de iubire si cu bratele desfacute, a aparut in fata mea. “Da-mi voie sa te imbratisez si sa fac o transfuzie de energie, inlocuind neincrederea cu credinta”. M-am topit in imbratisarea lui de bunic tanar, am simtit cum respiratia imi devine mai profunda si percepeam o senzatie de furnicatura in maini, incheieturi, gambe si picioare.
    El Morya mi-a explicat ca depasise obstacolele mele launtrice, despre care spunea ca erau ziduri de aparare, pe care le construisem ca pe niste scuturi inselatoare. “E mult mai bine sa le folosesti pe astea”, mi-a spus el, tinand in mana doua scuturi frumos impodobite. “Acesta iti protejeaza inima, iar acesta este pentru zona lombara – doua zone vulnerabile pentru purtatorii de lumina cum esti tu. Printr-un fel de chirurgie subtila, voi instala permanent aceste doua scuturi in adancul fiintei tale, pentru a te proteja de orice vatamare.
    Aceste scuturi vor permite problemelor sa se rostogoleasca pe langa tine ca untul pe o suprafata incinsa.” Mi-a explicat ca aceste scuturi vor actiona ca un tampon care va diminua impulsivitatea bazata pe deciziile netemperate de intelepciune.
    “Sunt atat de multumit ca m-ai chemat si ii invit pe toti cei care citesc aceste cuvinte sa faca la fel. Voi instala scuturi la solicitatea lor, adaptate individual la campul energetic al fiecaruia. Scuturile pot fi scoase oricand intr-o clipita, daca asa veti cere. Totusi, sunt sigur ca va veti simti mult mai bine si veti fi astfel mai conectati la energia Pamantului, simtindu-va mai bine cu ele.”
    Ajuta la:
•Luarea deciziilor
•Credinta
•Conectarea la energia Pamantului
•Protectie – in special energetica si paranormala

INVOCATIE
    “Iubite El Morya, care slujesti lumina divina, te rog sa vii acum la mine. Insoteste-ma in locul slujirii altruiste, acolo unde se impart atributiile divine. Protejeaza-ma de gandurile negative ale propriei mele minti, precum si de energia negativa in general. Ajuta-ma sa raman ferm in hotararea mea de a invata, de a ma dezvolta, de a vindeca si de a-i invata pe altii, cu intentii pozitive si cu energie pozitiva. Multumesc.“

Buddha

Cunoscut si sub numele de Siddhartha Buddha, Buddha Goutama, Domnul(Lordul)Goutama.
Numele Buddha inseamna “Cel Iluminat sau Cel Trezit”.

    S-a nascut pe luna plina, la 8 mai (asupra anului exact, nu s-a cazut de acord, dar se crede ca a fost 500 i.Hr.). Printul Goutama Siddhartha a crescut in bogatie, in spatele zidurilor unui palat, implinindu-i-se toate nevoile. Pe masura ce s-a facut mare si a trecut dincolo de portile palatului, el a observat oameni loviti de saracie, bolnavi si batrani, de existenta carora nu fusese constient pana atunci. Hotarat sa ajute la alinarea suferintelor pe care le-a vazut, printul a renuntat la titlul sau regal si la bogatie, si a parasit palatul.
    Cu toate acestea, viata ascetica a lui Siddhartha nu i-a adus iluminarea deplina pe care o dorea. Prin urmare, s-a asezat sub un arbore bodhi (ficus religiosa) si a jurat ca nu se va ridica pana nu va fi pe deplin iluminat. A inspirit si a respirat profund in seara cu luna plina, inlaturand dorintele trupesti si gandurile pline de teama. Dupa ce a depasit aceste energii, a inceput sa-si aminteasca vietile trecute. Acest lucru l-a ajutat sa vada infinitatea vietii si s-a umplut de intelegerea modului in care isi putea depasi nefericirea, durerea si moartea. Atunci cand s-a ridicat, era Buddha.
    Invataturile lui Buddha despre desprinderea de suferinta prin dobandirea pacii launtrice au devenit baza Buddhismului. Deoarece a trait ambele extreme ale vietii – ca print bogat si ca ascet – Buddha a considerat ca cheia unei vieti fericite era “Calea de Mijloc” sau moderatia in toate privintele.
    S-ar putea sa descoperiti ca Buddha este mai usor de simtit decat de auzit. Atunci cand il invocati, veti simti probabil o intensificare a iubirii calde din inima. Aceasta este “cartela lui telefonica”, un semn ca sunteti intr-adevar conecati la prezenta sa iubitoare.

Ajuta la:
• Dobandirea echilibrului si moderatiei in toate
• Bucurie
• Pace launtrica si in lume
• Elevare si intelegere spirituala

INVOCATIE
    Stati jos, in liniste, si focalizati-va atentia asupra respiratiei. Observati cum devine mai lenta in timp ce ascultati. Simtiti si auziti bataile inimii in corelatie cu respiratia. Imaginati-va ca exista o usa magica in adancul propriei fiinte. Este o deschidere frumoasa, impodobita cu simboluri si cristale puternice.
    Din inima, cereti sa va conectati la Buddha. Apoi imaginati-va deschizand usa si vazandu-l acolo in launtrul dumneavoastra. Continuati sa respirati profund, simtind legatura prin respiratie cu preaiubitul Buddha.
    Umpleti-va inima cu bunatatea lui deosebita, cu puterea lui delicata si cu siguranta lui. Simtiti siguranta si pacea care vin din insasi prezenta lui. Puneti-i orice intrebare doriti, simtiti raspunsul in inima si trup si ascultati in minte raspunsul soptit. Observati ca toate cuvintele lui Buddha sunt exprimate cu cel mai profund respect fata de dumneavoastra si de orice persoana implicata. Multumiti-i dupa ce intalnirea s-a incheiat.

Aengus

Cunoscut si sub numele de Angus, Oenghus, Angus McOg, Angus din Valea Zanelor
    Aengus este un zeu celtic al iubirii sufletului pereche. Numele sau inseamna “fiu tanar”. Aengus canta la o harpa magica din aur, care ii farmeca pe toti cei ce asculta melodiile sale placute. Asemenea lui Cupidon, el aduce impreuna suflete pereche. Oricand relatia de iubire este amenintata de certuri sau de influente din afara, Aengus tese o plasa in jurul iubitilor, cantand cu harpa sa de aur, si ii readuce impreuna. Se spune ca atunci cand trimite un sarut, se transforma intr-o pasare frumoasa ce aduce mesajele de iubire la iubitii care il cheama in ajutor. Aengus traieste printre zane intr-o vale (a zanelor). Este frate vitreg cu zeita Brigit.
    Ajutorul in iubire pe care il da Aengus este legendar, incepand cu prezentarea lui sufletului sau pereche, Caer. Aengus a vazut-o pentru prima data pe Caer intr-un vis si inima lui s-a umplut de iubire fata de ea. Atunci cand s-a trezit, Aengus a plecat sa-si caute iubita, desi nu stia cine era ori unde se afla. Dar a gasit-o in cele din urma pe Caer, care era legata cu lanturi de argint de niste lebede frumoase. Aengus a luat infatisarea unei lebede pentru a reusi sa o salveze si s-au unit printr-o iubire vesnica.
    Cele doua suflete pereche cantau si dansau pe muzica de iubire indragostitilor de pretutindeni. El i-a mai insotit pe doi tineri iubiti, Diarmuid si Grainne, ferindu-i de rele. Dupa ce i-a ascuns intr-un loc sigur, Aengus a aparut in fata prigonitorului lor, iar acesta a fost de acord sa nu-i mai urmareasca pe cei doi iubiti.
    E foarte interesant ca eu l-am intalnit prima data de Aengus atunci cand l-am chemat de pe banca de unde priveam Marea Irlandei, la sud de Dublin. A aparut in fata mea un barbat foarte frumos, cu tinuta princiara, regala, in jur de trizeci de ani. “Permiteti slujitorului sa va fie stapan”, mi-a spus el, cu caldura. Ce inseamna aceasta forma de adresare? El o folosea intr-un context al iubirii romantice, ca o cheie pentru stabilirea si pastrarea unei relatii minunate. Parea sa dea de inteles ca exista un secret deosebit pentru a dobandi iubirea barbatilor. Dar eu tot nu stiam ce inseamna. Asa ca am stat si am meditat asupra cuvintelor auzite.
    Atunci Aengus a continuat: ”Sa nu devii niciodata sclavul sau captivul niciunei persoane, substante ori situatii. Sa fii slujitor de bunavoie. Daruieste din toata inima. Astfel te feresti de ispita resentimentului, care se prinde in jurul inimii si stinge farmecul. Daruieste iubirii, fara sa te gandesti la rasplata sau la consecinte; sa ai doar motivatia placerii curate de a darui… si asta sa-ti fie rasplata.”

Ajuta la:
• Folosirea muzicii in iubire
• Reaprinderea si pastrarea pasiunii si iubirii
• Gasirea, crearea si protectia relatiilor dintre sufletele pereche

INVOCATIE
    Purtati ori tineti in mana ceva rosu sau ceva roz, ca simbol al iubirii, cantati muzica delicata (preferabil cu harpa) si invocati-l pe Aengus:
    “Aengus cel cu infatisare de print, te rog sa ma ajuti in iubire [descrieti dorintele specifice]. Iti cer sa intervii, sa aduci armonie, pasiune si iubire in inima si in viata mea. Am atat de multa iubire de impartasit si am nevoie de ajutorul tau. Daca imi blochez marea iubire in vreun fel, ajuta-ma, te rog, sa o deblochez acum. Multumesc, Aengus”.

Kuthumi

Cunoscut si sub numele de Mahatma Kuthumi mal Singh, Koot Hoomi, Sirdar Thakar Singh Sadhanwakia, K.H.

    Kuthumi este un pseudonim al unui lider spiritual al credintei Sikh, care a trait in anii 1800, cu numele real Sirdar Thakat Singh Sadhanwali, conform cercetatorilor in domeniul teosofiei (inclusiv sciitorul K.Paul Johnson).
    Madame Blavatsky s-a intalnit cu Singh in timpul indelungatelor sale calatorii prin India. Tot atunci, ea s-a intalnit si a studiat sub indrumarea invatatorilor spirituali din estul Indiei, care intemeiasera Djwhal Lhul, Master Hillarion si El Morya, pe care ii numea Mahatmas. Blavatsky a promovat invataturile spirituale ale acestor barbati in America de Nord, protejandu-le adevarata identitate prin folosirea unor pseudonime. Ea ar fi prezentat scrisori de la Singh si de la alti Mahatmas, sustinand uneori ca acele scrisori se materializasera in eter.
    Atunci cand acei barbati au decedat, Blavatsky si continuatoarele ei (cele mai remarcabile fiind Alice Bailey si Elisabeth Clare Prophet) au inceput sa preia mesaje de la ei prin channeling. Atunci s-a folosit pentru prima data sintagma de “maestri inaltati la cer”. Conform “noilor” teosofi, in vietile sale trecute, Kuthumi a fost Sfantul Francisc si Pitagora (Pyhagora).
    Cand l-am chemat pe Kuthumi, el a venit imbracat ca un clovn de la circ si a spus: “ Viata este un circ cu trei inele si cheia este sa nu te lasi distras de evenimentele din jurul tau. Focalizarea constanta si dorinta de a cauta un adevar mai inalt va va departa constiinta de anxietate si ii va insufla pace.
    Refuzati sa va lasati distrasi sau infranti. Folositi-va corect perseverenta, concentrandu-va doar asupra a ceea ce este bun – in acest fel, veti depasi intr-adevar raul in toate sensurile cuvantului. Permiteti-mi sa va arat unele cai pentru a ajunge la dimensiunile superioare, in care pacea este accesibila tuturor. Deasupra zgomotului acestui plan terestru, vom atinge impreuna Nirvana, fiecare separat si totusi alaturi unul de altul. Speranta cea mai sfanta este sa invatam pacea prin autorealizare.”

Ajuta la:
• Implinirea misiunii personale
• Focalizare

INVOCATIE
    Daca simtiti ca sunteti distrasi de la obiectivele principale si de la misiunea personala din aceasta viata, cereti-i lui Kuthumi sa va ajute sa va mentineti staruinta atunci cand e vorba de prioritatile proprii. El va va ajuta sa va organizati programul in mod echilibrat. Cereti-i ajutor oricand va simtiti coplesiti de prea multe sarcini:

    ,,Scumpe Kuthumi, iti cer sa intervii. Te rog sa inlaturi din mintea si din programul meu orice forme de distragere, permitandu-mi sa ma concentrez pe deplin asupra adevaratei mele misiuni in aceasta viata. Te rog sa faci in asa fel incat orice schimbare din viata mea sa se petreaca usor si pasnic si sa tin seama de calauzirea mea spirituala si de vointa divina. Las acum in seama ta orice temeri bazate pe ego, care m-ar putea abate din drum. Te rog, ajuta-ma sa recunosc orice taraganare in indeplinirea misiunii personale, astfel incat sa ma cufund deplin in bucuria vietii spirituale.”